Motto

"Oamenii mari nu înţeleg niciodată nimic singuri şi e obositor pentru copii să le dea explicaţii. Oamenii mari sunt categoric foarte, foarte ciudaţi..." - Micul prinţ, Antoine de Sainte-Exupery

November 2024
M T W T F S S
« Mar    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Sistemul solar

Un proiect interesant la care am lucrat noi zilele acestea a fost cel legat de Sistemul solar.

Pe lângă documentarea specifică, atât în cărţi cât şi pe net, a fost necesar să construim şi un sistem solar mobil, ca parte practică a proiectului! Ne-am gândit la diverse abordări şi, într-un final, am ales varianta realizabilă cu mijloacele de care dispunem.

Am folosit:

⇒ carton A4 albastru

⇒ carioci pentru orice suprafeţe de la GIOTTO

⇒ tempera neagră

⇒ foarfecă, lipici solid

⇒ am reciclat cartonul cu spiră de la un calendar mare de perete (în lipsă, puteţi cumpara carton A3 sau mai mare de la librarie, căruia îi daţi găuri şi îi puneţi agăţătoare)

⇒ 2 bucăţi pioneze de tip split pins

 sist.solar1  sist.solar2  sist.solar3

Se desenează şi se decupează planetele conform mărimii şi culorilor găsite în carte/pe net.

Se conturează şi clapetele albastre de diferite lungimi, se decupează şi se prind cu pioneză de “soare” (gaura în mijlocul soarelui o facem cu un cater sau cu o forfecuţă ascuţită).

Conform depărtării lor faţă de soare, lipim pe clapetele albastre planetele desenate mai devreme.

În cazul planetei Pământ, prindem cu a doua pioneză şi Luna, satelitul natural, făcută tot din carton.

Pictăm cu negru cartonul suport al sistemului nostru solar. Lăsăm la uscat.

Prindem soarele cu tot cu clapetele cu planete de cartonul suport (ca limbile unui ceas vor fi, doar că mai multe).

Cu cariocile decorative trasăm orbitele pe care se deplasează fiecare planetă, rotind fiecare clapetă şi urmărind cu carioca planeta ataşată clapetei în mişcare.

Completăm desenul cu meteoriţi, asteroizi şi comete şi… gataaaa! Proiectul e pregătit de prezentare!

Sperăm că v-am inspirat şi pe voi şi vă dorim spor la treabă!

Leapster Explorer – învăţăm jucându-ne!

Buna din nou!

Vă povesteam deunăzi de un joculeţ care nouă ne-a plăcut tare mult - My First LeapPad - şi care l-a însoţit pe F.în primii săi paşi în asimilarea limbii engleze. 

Locul lui a fost luat cu succes de un alt produs minunat, dedicat copiilor de 5-9 ani, al producătorului LeapFrog: Leapster Explorer.

leapster1

 Ceea ce m-a încântat de la bun început la Leapster a fost faptul că pot urmări, ca părinte, timpul petrecut de copil pe consolă, jocurile abordate cu precădere, abilităţile dobândite şi nu numai!

Cum? Mă veţi întreba.

Şi aici este partea interesantă: producătorul pune la dispoziţia noastră, a părinţilor, posibilitatea de a ne conecta pe site la Leap Frog Connect, unde încărcăm toate info stocate de Leapster într-o perioadă dată. Datele sunt prelucrate de programul lor şi interpretate, rezultând concluzii privind abilităţi atinse, cunoştinţe acumulate de către cei mici în urma timpului petrecut în compania Leapster-ului.

Cartridge-urile care se ataşează dispozitivului au jocuri educaţionale gândite să îi înveţe pe copii de la noţiuni elementare de matematică, la cele de geografie sau de vocabular şi spelling. Totul în joacă, alături de personajele preferate din desene animate.

leapster2

Pentru deplasări şi păstrat în siguranţă consola şi cartridge-urile, am găsit foarte utilă carcasa din aceeaşi gamă.

leapster3

Joacă plăcută vă dorim şi vouă, dragi prieteni!

D’ale bunicii – tricotezi si tu?

d-ale bunicii4Că tot e iarnă şi tot am o clipă de răgaz în care să fac ceva drag sufletului meu, ceva ce n-am mai făcut de muuuuultă vreme, vă invit să mă însoţiţi pe tărâmuri nu prea umblate astăzi, pline de culoare şi creativitate, de răbdare şi gust pentru frumos, pline de iubire şi apreciere pentru meşteşug şi pentru destinatarii obiectelor zămislite.

Deşi e un meşteşug pe care mai degrabă îl stăpânesc bunicile, la vremea când aveam eu vreo nouă ani, şi tot într-o iarnă, mama tricota. Îmi amintesc că m-am uitat ce m-am uitat şi, om de acţiune fiind încă de pe atunci, am cerut şi eu andrele şi resturi de lână şi am început să meşteresc cu ele. De la mama am învăţat astfel încet-încet să “pun ochiuri pe andrele” şi să lucrez “pe faţă” şi “pe dos”. Mai întâi cu aţa pe după gât, mai apoi pe deget.

d-ale bunicii1Ha! Ha! Visam că o să îmbrac toate păpuşile în hăinuţe care mai de care şi chiar am reuşit să fac câte ceva pentru o parte din ele. De mare ajutor în tentativa mea mi-a fost o cărticică special creată pentru fetiţe dibace şi dornice să facă “parade de modă” cu păpuşile din dotare: Catrinel şi păpuşile – carte de croitorie pentru păpuşi, de Margot Scholzel, Ed.Ion Creangă, Bucureşti în colaborare cu Rudolf Arnold Verlag, Leipzig, 1980 .

M-am împrietenit repede cu Catrinel, eroina cărţii, şi să vezi ce mai buchineam eu în vacanţă pe tipare şi modele alături de ea şi prietenele ei!

d-ale bunicii3

Pe scurt, povestea este aceasta: Catrinel are o surioară pe care o ia zilnic de la grădiniţă. Într-una din zile, Ancuţa i se plânge de starea jalnică păpuşilor şi hăinuţelor acestora, iar Catrinel îşi propune să le facă o surpriză prichindeilor.

Ea se sfătuieşte cu prietenele ei, Barbara şi Ştefana şi-şi fac un plan: după terminarea lecţiilor, merg la grădiniţă, prezintă planul doamnei educatoare şi iau acasă toate păpuşile stricate! Apoi cer mamelor lor resturi de stofă, lână, aţă şi se apucă de luat măsuri, făcut tipare, tricotat, croit, cusut, reparat, croşetat…

Copiii sunt extrem de fericiţi când primesc păpuşile frumos îmbrăcate şi se pornesc la joacă: de-a doctorul, de-a şcoala, de-a creşa, de-a parada modei!!! Toată lumea e fericită, iar seara, la culcare, păpuşile sunt îmbrăcate în pijamale şi aşezate în pătuţurile lor: chiar şi cea mai frumoasă zi de joacă se sfârşeşte!

d-ale bunicii5

Povestea este urmată de sfaturi practice despre:

# cum să tricotăm: cum se pun ochiurile, tricotul pe faţă/dos, rândul de găurele, încheierea, cum sporim/scădem ochiurile; modele de tricotat.

# cum să croşetăm: lănţişor, picioruş simplu/dublu.

# cum să coasem: tipuri de cusături (punct tighel, punct în urma acului, punct în x, punct de feston, punct de însăilat).

# croitorie: cum se iau măsurile, cum se face un tipar, cum se croieşte.

Frumos, nu? Şi totul pe înţelesul fetiţelor! Nu mă mir că mi-a rămas la inimă această carte şi că o redeschid cu aceeaşi plăcere şi admiraţie de fiecare dată!

Dar staţi, nu vă speriaţi! N-am ajuns cine ştie ce expertă în domeniu, doar mi-am petrecut timpul frumos şi plăcut, iar acum mă apuc din când în când să mă joc cu maaare bucurie şi satisfacţie! Iar dovada o aveţi aici, pe păpuşa-model Lia (peste care timpul şi-a pus un pic patina), care a primit de Sărbători o căciuliţă şi un gâtic noi:

lia_modelling2014

Vă place? Totul începe cu două andrele şi un fir de poveste!

Spor la tricotat, dragii mei!

Mariuca, eroina de la Marasesti

Personal, îmi plac orele de Educaţie civică! De ce? Deoarece în cadrul acestor ore copiii intră în contact cu subiecte legate de viaţă, au şansa să se exprime liber, să îşi spună părerea lor legată de o situaţie sau alta cu care s-au întâlnit deja sau cu care se vor întâlni! Mi se pare fascinant să-i provoci să gândească, să asimileze, să exprime concluziile propriului eu, să îi ajuţi să devină!

În manualul de clasa a III-a de Educaţie civică au avut copiii săptămâna trecută o lecţie despre curaj.

Ce înseamnă, aşadar, să fii curajos?

Ce diferenţă este între a fi curajos şi a fi îndrăzneţ?

Care este sentimentul aflat la antipodul curajului?

Toată lumea este curajoasă?

Faptele oamenilor curajoşi sunt aceleaşi de-a lungul timpului?

Acestea sunt doar câteva din întrebările cărora copiii, împreuna cu doamna învăţătoare, au încercat să le răspundă cu exemple menite a le face uşor de înţeles tuturor.

Provocarea primită de copii la finalul orei a fost să îşi aleagă fiecare o persoană reală, care s-a făcut / se face remarcată prin acte de curaj, şi să scrie o prezentare despre aceasta!

Vă daţi seama câte posibilităţi li s-au deschis? Un întreg proces de decizie se declanşeajă de aici, aşa că ne folosim de ceea ce am învăţat despre compuneri/referate:

1. Prezentare scrisă?!? Adică o compunere? Sau un referat? Trebuie să includă fapte reale, cu dovezi, aşadar… referat.

2. Alegerea subiectului referatului: trebuie sa fie cineva din prezent sau poate fi cineva din trecut? Am acces la fotografii  ale unor fapte din trecut, aşadar… persoană din trecut. Dintre cele despre care a citit, se potriveşte Măriuca.

povestiri_istorice_almas_20053. Adunarea materialelor. Care îmi sunt sursele de informaţii? Cărţi, internet. F. şi-a căutat cartea lui Dumitru Almaş unde citise de fetiţa curajoasă, apoi fotografii şi alte date despre eroina de la Mărăşeşti pe internet.

4. Lecturarea materialor găsite şi notarea ideilor potrivite pentru referat.

5. Stabilirea ideilor principale ale referatului, ţinând cont de elementele obligatorii: prezentare generală, expunerea pe larg a subiectului ales, concluzie.

6. Redactarea referatului, încadrându-se intr-o foaie A4.

7. A încheiat referatul cu referiri la sursele utilizate

8. Recitirea referatului şi efectuarea ajustărilor unde a fost necesar.

Gataaaaaa!!! Ce i-a ieşit în final puteţi vedea aici.

Este un început frumos, căruia doresc să-i urmeze un referat despre un alt fel de curaj: curajul de a-ţi lua singur apărarea!

Încheiem cu urarea:

Să fiţi curajoşi, dragi prieteni, şi să-i inspiraţi şi pe cei de lângă voi!

Cum gestionam fisele?

Să nu îmi spuneţi că nu aţi avut contact cu fişele până acum! Acestea sunt omniprezente în activităţile şcolare de azi. Dar ce faci cu ele după efectuarea cerinţelor? Desigur, soluţii sunt multe, dar parcă niciodată suficiente: eu tot mai găseam pe biroul copilului rătăcite diverse foi amestecate: cântece, fişe de lectură suplimentară… toate în căutarea unui rost, mi se părea mie.

Astfel că, într-o zi mai liberă, ne-am apucat de sortat fişele respective şi apoi de meşterit cu ele… caiete!

Varianta de caiet la care ne-am gândit pentru fişele de lectura a necesitat următoarele materiale:

* fişele completate

* foarfece cu model

* două cartoane A4 care să servească drept coperte

* foi A4 în diverse culori

* 2 cleme decorative cu două braţe (sau mai multe dacă doriţi să prindeţi foile în mai multe puncte)

* carioci pentru multisuprafeţe

* lipici cu sclipici

* aracet

* perforator

fise1

Folosind clemele decorative avem posibilitatea de a adăuga – ulterior realizării “caietului” – fişe noi (ceea ce e de dorit!), astfel că la finalul anului şcolar avem toate fişele pe discipline clasate şi gata de a fi revăzute, arătate bunicilor dornici să ştie tot ce fac nepoţii şi să se bucure de fiecare moment şi fiecare realizare a acestora!

fise2014

“Caietul” făcut de noi de data aceasta cuprinde toate fişele de lecturi din vacanţa de vară, o vacanţă frumoasă şi veselă, ale cărei culori le regăsim acum şi în paginile noastre!

Inspiraţie şi culoare vă dorim şi vouă, dragi prieteni!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Prietenii nostri dragi: Libraria Books Express. Cele mai multe carti in limba engleza,

cea mai sigura si rapida livrare!
Precizare

Aş dori să precizez că acest blog e neafiliat la edituri, autori, organizaţii pe care le puteţi întâlni menţionate în postări. Toate articolele reflecta opiniile mele sincere şi rezultatele ideilor puse în practică. Orice carte, material, produs menționate în postări sunt achiziţionate din fonduri proprii.

Toate imaginile preluate de pe alte site-uri sunt legate cu link la sursa respectivă. Restul imaginilor postate sunt fotografii facute de mine.

© Copyright

Nicio parte a acestui website (fotografii, text, tutoriale, produse finite) nu poate fi utilizată/copiată, modificată sau adaptată (pe bloguri, Facebook sau alte website-uri), fără acordul scris al autorului, respectiv fără trimiterea, sub forma de link, către sursă.

Este interzisă comercializarea și distribuirea conținutului acestui site fără acordul prealabil, în scris, al autorului.